Din cate observ, in zilele mele semi-aglomerate, exista doua feluri de persoane: cele care stau si observa , analizeaza, incearca sa inteleaga si cele care sunt observate, care actioneaza nejustificat si care e observat si analizat.
Dintr-un punct de vedere strict social, natura umana ne face sa fim un pic din amandoua. Ne judecam unii pe altii pentru greseli, idei , prioritati, vise si actiuni. Stam la margine si analizam decaderea unui prieten si ne intrebam cum a putut sa ajunga atat de jos. Actionam in unele situatii fara prea mare analiza si ne trezim deodata, noi cei care stateam si observam totul…ca suntem observati. Dar totusi nu pot sa nu rezist sa ma intreb… observator sau observat?
In diferite contexte sociale, oamenii tind sa fie una din cele doua, in cele mai multe cazuri. Desigur, toti suntem ambele variante, intr-un moment sau altul. Dar personalitatea noastra, creierul nostru, sufletul nostru, karma noastra sau oricum altcumva vreti sa o numiti …ea ne face sa fim sortiti uneia dintre cele doua.
Deci… observator sau observat? Tinzi sa stai la margine, sa urmaresti decaderea, ascensiunea sau pura schimbare a cuiva…sau esti tu acel cineva, care trece prin schimbari si care e analizat de altii.Eu ,unul, sunt genul de persoana care sta si incearca sa inteleaga oamenii. Sunt un observator.
La sfarsitul zilei…nu poti sa nu te intrebi daca chiar exista o diferenta atat de mare intre cele doua. Nu poti sa nu-ti soptesti…bai….poate sunt amandoua…si nu sunt doar unul predominant. La sfarsitul gandului ajungi sa-ti dai seama ca tu te observi pe tine insuti. Observatorul devine observat. De insusi observatorul….
Between you and me 